Întreabă Psihologul

"Trăieşte ca şi cum ai muri mâine. Învaţă ca şi cum ai trăi veşnic" – Mahatma Gandhi

Categorie: Diverse

Reguli pentru viață

Timpul este așa de limitat, iar răbdarea a rămas atât de puțină, încât de multe ori dorim un sumar... un ghid... o listă pe care să o privim și care să ne inspire sau să ne dea o direcție.

Jordan B. Peterson a scris o carte foarte interesantă în acest scop, din care putem extrage 12 reguli de mare ajutor în viață.

  • Postura contează! Atât în lumea animalelor cât și a noastră, comunicarea nonverbală este extrem de importantă. De obicei creează prima impresie și îți poate oferi un avantaj sau un dezavantaj în raport cu ceilalți. Conștientizează ce transmiți la nivelul corpului și ajustează, exersează, astfel încât să fi capabil să transmiți exact ce îți dorești!
  • Ai grijă de tine în același mod în care ai avea grijă de cei dragi. Și noi merităm compasiunea și timpul pe care îl oferim de multe ori cu ușurință celor apropiați. Nu intra însă în capcana de a face doar ce îți dorești, ci mai degrabă în a face ce este bine pentru tine.
  • Alege-ți cu mare atenție cercul apropiat! Influența celorlalți este de multe ori mult mai mare decât îți închipui, și de multe ori poți ajunge să te comporți, să gândești, să simți, într-un mod asemănător cu cei din jur. Înconjoară-te cu oameni pe care îi admiri și vei progresa și tu.
  • Compară-te doar cu tine, cu performanțele tale din trecut și nu cu alții. Dacă permanent te raportezi la ceilalți și realizările lor, nu ai cum să fii mulțumit. Întotdeauna va exista cineva mai bun decât tine, într-un anume domeniu și niciodată nu vei știi întreaga viață a acelei persoane încât să poți evalua complet.
  • Părinților le revine datoria de a crește copii responsabili și respectuoși. Chiar daca este greu să recunoaștem, copiii au în mod natural o înclinație de a răspunde uneori agresiv. Aici intervine adultul, care cu blândețe dar și cu reguli ferme, trebuie să ofere copilului uneltele prin care el să obțină ceea ce dorește altfel (negocieri/amânare), nu prin agresivitate. Este foarte important să existe consecințe după manifestarea agresivă, dar în proporțional cu evenimentul. Nu excesiv! Și în cazul adulților care se comportă agresiv există consecințe, inclusiv legale. Regulile din copilărie sunt o bază pentru regulile sociale, iar cu cât acestea sunt înțelese și acceptate mai devreme, cu atât copilul va fi mai bine acceptat social și implicit mai fericit. Cheia este însă consistența în familie, adică mama și tatăl să fie de acord cu regulile și să le aplice în mod constant.
  • Lumea și viața sunt injuste, dar faptul că dăm vina mereu pe exterior nu ne ajută. Cu cât acceptăm mai devreme că rareori există dreptate absolută, că rareori oamenii primesc ceea ce credem noi că ar merita, cu atât ne putem focaliza mai bine pe ceea ce contează. Desigur, e normal să dorim și să visăm la o lume dreaptă, chiar să lucram în acest sens cu tot ce avem la îndemână, dar nu este util ca odată ce descoperim că nu e așa, să rămânem blocați în gândire și acțiune.
  • Îndeplinirea unui obiectiv mai mare presupune sacrificii. Obținerea unor satisfacții imediate este ceea ce noi în mod natural ne dorim. Acest lucru este și mai vizibil la noile generații, care au obținut mult mai ușor îndeplinirea dorințelor decât cei din trecut, și care datorită tehnologiei sunt extrem de obișnuiți cu recompense imediate. Atingerea unui obiectiv ambițios poate oferi satisfacții imense, și poate face diferența între un om care se simte împlinit și unul care încă este în căutarea scopului în viață. Chiar dacă nu acum, dar cei mai mulți dintre noi o să ne întrebăm la un moment dat, care este rolul nostru pe pământ... și atunci?
  • Fii sincer cu tine și nu te mai minții! Analizează cu atenție scopurile și planurile de viitor și observă dacă sunt chiar reale și realizabile. Ai făcut ceva pentru a le îndeplini? Crezi că au șanse de reușită sau sunt doar vise care îți țin mintea ocupată, mințindu-te singur că știi unde te îndrepți. Cel mai eficient este nu să renunți la ele pentru totdeauna, ci să le faci realizabile și măsurabile. Împarte visul în pași mărunți, și începe să faci acești pași în mod constant.
  • Într-o conversație trebuie să te întrebi ce ai de învățat, nu cum să concurezi cu cealaltă persoană. De multe ori conversațiile unor persoane cu viziuni diferite se transformă în adevărate bătălii, în care nimeni nu ascultă pentru a înțelege ci pentru a-și construi următorul argument și a demonstra cât de grozav este. Dar, de cele mai multe ori efectul este invers, relația se destramă pentru ca nici unul nu se simte înțeles. Acceptă că oamenii au păreri diferite, pentru că au trăit în medii diferite și au avut alt gen de experiențe. Reflectă că ai înțeles punctul lor de vedere, înainte de al expune pe al tău, iar șansele sunt ca relația să crească. 
  • Viața e complicată, încearcă să o simplifici cu un limbaj clar și precis. Atunci când ești sincer și direct cu privire la dorințele și nevoile tale, în momentul potrivit, șansele să îți îmbunătățești viața sunt mai mari. Evită jocurile de putere, manipulare și competiție, în special cele din cercul apropiat (familie, prieteni), deoarece pe termen lung îți vor aduce doar neplăceri. Cei din jur vor crede că ești complicat, greu de mulțumit sau chiar nesincer, iar tu o sa obții tot mai greu ceea ce îți dorești.
  • Natura umană este imperfectă, dar dacă o suprimăm, pierdem și beneficiile ei. Oamenii au o tendință naturală spre agresivitate, completivitate, demonstrare puterii și a influenței, modelată de milioane de ani. Aceasta a fost responsabilă pe parcursul istoriei de multe acte violente, dar a și condus la cele mai mari progrese care au transformat lumea. Natura umana trebuie acceptata, și modelata astfel încât beneficiile ei să existe în continuare iar dezavantajele să fie minime.
  • Să apreciem și să ne bucurăm de micile bucurii ale vieții! Adevărul este că viața este dificilă, pentru majoritatea dintre noi. Dacă nu acum în prezent, atunci fie a fost greu în trecut, fie în viitor. Dacă reușim să ne bucurăm de ceea ce avem, să apreciem momentul prezent și micile satisfacții ale vieții, suntem persoane rezistente mental, care pot sa facă față provocărilor viitorului. În orice situație, oricât de grea, un moment de pauză în care să ne concentrăm atenția pe ceva plăcut, poate fi gura de aer de care aveam nevoie să continuăm.
Tulburările psihice

Cu toții auzim zilnic, în jurul nostru direct sau prin mass-media, de problemele mentale tot mai frecvente care ne afectează atât direct cât și indirect. Studiile arată că aproape jumătate din tulburările mentale debutează înainte de vârsta de 14 ani, și 1 din 5 copii sau adolescenți suferă de o tulburare mentală pe parcursul unui an. 

Diagnosticul în cazul copiilor

În cazul evaluării copiilor și adolescenților, se recomandă urmarea unui set de bune practici, care să ne ajute în completarea tabloului general. Pașii care de obicei sunt urmați sunt:

  • Se intervievează copilul și părinții (sau alte persoane semnificative)
  • Se menționează debutul, dezvoltarea și contextul 
  • Se obțin informații suplimentare de la unitatea de învățământ
  • Se evaluează istoricul dezvoltării, medical, școlar, social, și istoricul familiei
  • Se evaluează familia (conflicte, abuz, etc.)
  • Se evaluează tulburările medicale sau neurologice și consumul de medicamente sau substanțe
Stadiile dezvoltării

Dezvoltarea tipică a copiilor se realizează pe mai multe nivele: fizic, cognitiv și psihosocial. Fiecare copil este unic și la un moment dat poate devia de la ce este considerat standard, dar în aceste rânduri ne propunem să vorbim despre caracteristicile pe care le au majoritatea copiilor de anumită vârstă. Orice element pe care părintele îl consideră atipic, sau care îl îngrijorează ar trebui discutat cu un specialist, deoarece intervenția timpurie poate avea un mare impact in performanțele viitoare ale copilului.

De la 0 la 2 ani (sugari și copii mici)

Din punct de vedere fizic, în acest interval înălțimea se dublează iar greutatea crește de 4 ori. Coordonarea motorie este tot mai bună, copilul fiind capabil să apuce cu mâinile și să umble. Din punct de vedere cognitiv, copilul se exprimă inițial prin plâns, gângurit iar apoi primele cuvinte (în jur de 1 an). La vârsta de 2 ani copilul este de obicei capabil de propoziții simple, de 2 cuvinte, iar copilul este capabil să înțeleagă că un obiect există chiar dacă nu îl mai poate vedea. Din punct de vedere psihosocial, copilul devine conștient de sine, și dobândește elemente de independență (hrănire, îmbrăcat, etc) cu ajutorul părinților. Dacă atașamentul este unul sigur, copilul capătă tot mai multă independență pentru explorare și începe să relaționeze și cu alți parteneri de joacă.


De la 2 la 6 ani (copilăria timpurie)

În această perioadă, din punct de vedere biologic, are loc o dezvoltare intensă a creierului și o specializare a zonelor din creier. Forța fizică crește, și la fel și aptitudinile de sărit, alergat, desenat sau scris. Cognitiv, copiii sunt capabili să utilizeze reprezentări mintale (precum cuvintele) iar vocabularul se dezvoltă într-un ritm accelerat. Din interacțiunile sociale, copilul învață cum să se adapteze la interlocutor. Abilitatea de a gândi despre gândire apare și ea în acest stadiu. Din punct de vedere psihosocial, jocul devine tot mai complex și imaginativ, au energie crescută și nevoia de a fi apreciați. În această perioadă, copii au o nevoie tot mai mare de autonomie/independență, control și competență. 

De la 7 la 9 ani (copilăria mijlocie)

Biologic, creșterea creierului și fizică încetinește în această perioadă, cu variații în ceea ce privește înălțimea. Copiii devin mai rezistenți fizic, iar aptitudinile tot mai rafinate. In ceea ce privește nivelul cognitiv, copiii încep să gândească logic, să memoreze mai bine și să își dezvolte propriul stil de învățare, inclusiv învățarea mai multor limbi. La nivel psihosocial, copilul își dorește tot mai mult apartenența la grup, iar prieteniile se dezvoltă în funcție de interese comune. Copilul își dezvoltă acum și propriile strategii, pentru a face față stresului și pentru a rezolva problemele cu care se confruntă dar și pentru a-i înțelege mai bine pe cei din jur.

De la 10 la 12 ani (Copilăria târzie)

La nivel biologic, această perioadă este debutul pubertății cu creșteri accelerate în greutate și înălțime. Aceste schimbări sunt mai evidente în cazul fetelor, la care maturizarea începe mai rapid. Cognitiv, copii au acum capacitatea de a gândi abstract, limbajul devine tot mai complex, memoria se îmbunătățește și  cunoștințele pe termen lung tot mai multe. Din punct de vedere psihosocial, impactul societății asupra copilului devine mai mare, imaginea de sine fiind influențată de normele sociale și morale. Apar stereotipii de gen, găști, dorință foarte mare de autonomie, independență de familie.

De la 13 la 15 ani (adolescența timpurie)

Din punct de vedere fizic, creșterea fetelor încetinește iar a băieților începe. Pe lângă maturizarea fizică apare și maturizarea sexuală. Cognitiv, apare gândirea științifică și capacitatea de abstractizare, critica și autocritica, idealizarea și înțelegerea sarcasmului. În sfera psihosocială apar întrebări legate de sine, identitate personală, sexuală și o mai mare presiune de conformare la regulile grupului. Adolescentul dorește mai multă autonomie, ceea ce de multe ori poate duce la conflicte în familie. 

De la 16 la 19 ani (adolescența târzie)

La nivel biologic, acesta este apogeul creșterii la băieți. La fete continuă dezvoltarea și abilitățile motorii se desăvârșesc. La nivel cognitiv, raționamentul și logica sunt folosite, inteligența este la un nivel constant iar caracterul se dezvoltă pe baza regulilor internalizate. La nivel psihosocial începe perioada întâlnirilor romantice, iar importanța grupului scade. Condițiile de mediu au mare impact asupra realizărilor personale și începe familiarizarea cu munca.