O evaluare psihologică este binevenită oricând ne putem întrebarea dacă noi sau cei dragi nouă suntem bine din punct de vedere psihologic. Dacă avem o stare neplăcută, dar nu știm dacă este depresie, când suntem îngrijorați dar nu știm dacă avem anxietate, când copilul nostru are comportamente care ne îngrijorează sau nu se dezvoltă așa cum ne așteptam, când părinții noștri în vârstă încep să uite tot mai mult.
Psihologul evaluează condițiile de stres în care se află persoana, iar apoi statusul cognitiv (procesele de gândire) și cel emoțional. Se vor discuta istoricul persoanei, integrarea socială (familie, prieteni, ocupație), probleme medicale sau utilizarea de substanțe (medicamente, alcool, etc.). Scopul principal este ca împreună cu clientul să descoperim posibile cauze ale problemelor actuale, pe care să le examinăm apoi mai atent. În următoarea etapă se includ în evaluare testele psihologice, care ne ajută să și măsurăm o anumită caracteristică. Ca și la analizele fizice, această etapă ne arată cât de severă este problema cu care ne confruntăm.
– În general se culeg următoarele tipuri de informații, urmărind scopul pentru care persoana a venit la evaluare sau a fost adusă la evaluare
- informații demografice și de identificare
– motivul principal și problemele cu care se confruntă clientul
– istoricul medical și psihiatric, precum și tratamentele utilizate (în prezent și în trecut);
– istoricul educațional și profesional
– istoricul familial (naștere, copilărie, dezvoltarea personală);
– date despre experiențe negative (traume, abuz, neglijare, accidente);
– obiectivele și așteptările actuale legate de intervenție.
Evaluarea psihologică nu ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare. Așa cum mergem la medic si ne facem analize anuale, așa ar trebui să abordăm și evaluarea psihologică. O înțelegere complexă a vieții interioare actuale ne dă o direcție spre viitor, spre intervenții mai complexe sau specializate, dacă este cazul.
0